Mar 11, 2014

Ministerul Mediului întreabă: vrem Parc Natural Văcărești?

O comunicare oficială apărută pe pagina Ministerului invită cetățenii să își exprime părerea despre posibilitatea înființării Parcului Natural Văcărești.

Adresa la care sunteți invitați să vă spuneți părerile este comunicare@mmediu.ro



Voi da argumentele care funcționează atât de bine pentru mine, încât lucrăm voluntar la promovarea și ilustrarea ideii de aproape 2 ani. :) Argumentul de bază este, în cazul meu, calitatea vieții.
 

 1. Conectivitate ecologică – zonele protejate de cat. V IUCN sunt privite ca building blockscoridoare verzi deservind ecosistemele naturale; Coridoarele verzi protejează diversitatea genetică, permițând schimbul de indivizi între populații, re-stabilirea unor specii importante la nivel european și național, astfel contribuind la conservarea biodiversității.
2. Zona ar putea fi protejată și amenajată în folosul naturii și al locuitorilor capitalei, răspunzând prevederii European Landscape Convention – dreptul fiecărui om la un peisaj de calitate.

3. Peisajul de la Văcărești, privit ca resursă a mediului (Benson & Roe, 2000) și aparținând comunității, a evoluat post-abandon, un proces în desfășurare, cu dovezi materiale raportate la timp. Rezultat al interacțiunii om-natură, Văcărești, cu potențialul său pentru restaurare ecologică a peisajului, este interesant din punct de vedere al cercetării științifice și educației.
4. Parcul Natural Văcărești ar putea servi ca model de parteneriat între interesul public și cel corporate
exemplu: Nature Valley Trail View, un proiect foarte interesant

5. Calitatea mediului este un element determinant al calității vieții tuturor persoanelor.
București se află pe locul 28 din 30 în European Green City Index (apă, aer, spațiu verde/locuitor, poluanți, etc.), iar în acest context, se recomandă implementarea politicilor de protejare a mediului la nivel internațional, național și local. 




Considerând că ne place să fim competitivi și înțelegem rolul pe care natura îl are în îmbunătățirea calității vieții, existența unui parc natural ar atenua multe dintre problemele orașului nostru, și implicit, ale noastre.

6. Proiectul Acumulare Lac Văcărești ar fi avut și un rol ecologic: ar fi preluat poluarea din atmosferă generată de activitățile industriale dispuse la periferia orașului. Principalii poluanți din zonă sunt acum CET Sud, IMGB, Protan, Pilorex, etc.. 
Un avantaj pe care îl prezintă zona de wetlands (existentă acum) vs. lac de acumulare este flora specifică zonelor umede, capabilă să capteze și să stocheze cantități mai mari de dioxid de carbon din atmosferă. Din București. => calitatea aerului ++

exemplu: contactul cu natura scade costurile și timpul de spitalizare. Nu este o idee nouă (1984, Science, Roger Ulrich), însă preocupă încă mulți oameni de știință.

--------

Despre problemele mediului din zona metropolitană București am înțeles mai multe din studiul Prof. univ. dr. Ioan-Cristian Iojă, pe care m-aș bucura mult să îl cunosc. 

·      “Pentru a aprecia rolul pe care îl are Parcul Herăstrău pentru oxigenarea aerului urban am considerat 1 ha parc care produce 15 t/ an O2 şi consumă 21 t/an CO2 (Negruțiu, 1980), rezultând că Parcul Herăstrău produce anual circa 1500 t de O2 şi consumă circa 2100 t de CO2. McPherson (1992) evaluează că un arbore consumă în medie 181 kg de carbon pe an, ceea ce înseamnă circa 2500 tone de carbon pentru Parcul Herăstrău, la care se adaugă consumul arbuştilor şi vegetației ierboase. Rolul parcurilor pentru fixarea carbonului este incomparabil mai redus decât în cazul pădurilor datorită densității mai reduse a arborilor, dar şi a diversității şi agresivității mai ridicate a factorilor de stress la care sunt expuşi arborii şi arbuştii (Rowntree şi Nowak, 1991). Rolul parcurilor pentru reglarea raportului dintre oxigen şi dioxidul de carbon este considerat minor (Harris, 1992).”

      =>concluzia noastră: conceptul de parc natural este de preferat parcurilor amenajate pentru agremement, acolo unde vorbim de calitatea mediului.

·      “Mediul ariei metropolitane a municipiului Bucureşti se caracterizează printr-un grad de artificializare foarte ridicat, proximitatea de municipiul Bucureşti şi favorabilitatea pentru desfăşurarea activităților umane favorizând menținerea unei presiuni foarte ridicate asupra ecosistemelor naturale. Acest lucru se cuantifică prin scăderea semnificativă a suprafețelor ocupate de ecosistemele naturale (spații forestiere, zone umede, suprafețe ocupate de vegetație de stepă) şi creşterea costurilor pentru obținerea diferitelor resurse şi servicii din mediul natural. În aria metropolitană a municipiului Bucureşti, ariile protejate naturale prezintă o importanță deosebită pentru păstrarea unor elemente specifice zonei de câmpie (elemente floristice şi faunistice caracteristice zonei silvostepei ori zonei nemorale, caracteristici hidrologice), dar şi pentru îmbunătățirea calității habitatului intern şi extern al populației din spațiul metropolitan (Pătroescu şi Iojă, 2005). Ariile protejate din aria metropolitană a municipiului Bucureşti sunt reprezentate de cinci rezervații naturale (categoria IV IUCN) şi un parc natural (categoria V IUCN), în arealul lor protecția elementelor naturale realizându-se prin intervenție antropică activă, activitățile de recreere, turism şi educație fiind permise.“

·      “Efectele insulei de căldură sunt limitate în nordul și sudul municipiului București de spații oxigenante cu suprafețe ridicate (pădurile periurbane, parcurile Herăstrău, Tineretului, Carol).”

=> credem că și Văcărești contribuie la acest proces. 

·      “Astfel, artificializările hidraulice au determinat conturarea de noi areale disfuncționale în aria metropolitană a municipiului București, creșterea costurilor de întreținere și/sau desființare, dar mai ales afectatea calități solurilor, apelor subterane și a diversității biologice.”

Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București -  Prof. univ. dr. Ioan-Cristian Iojă



Vreți să aflați mai multe despre inițiativă? Puteți descărca studiul de fundamentare, pe care îl găsiți la adresa aceasta: salvatidelta.ro


Mar 4, 2014

Wetland Link International (WLI) Support letter for Văcărești Wetlands, Bucharest

”Printr-o scrisoare trimisa catre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice si catre Dl. Sorin Oprescu – Primarul General al Capitalei, dar expediata si in atentia Grupului de initiativa pentru infiintarea Parcului Natural Vacaresti, reteaua internationala Wetland Link International prin intermediul Wildfowl and Wetlands Trust (WWT) sprijina operatiunile de infiintare a primei arii naturale urbane din Romania.” - via ecopolis.ro



Redam integral continutul scrisorii:

12th February 2014

To: Mrs. Rovana Plumb, Minister of the Environment and Climate Change
Mr. Sorin Oprescu, General Mayor of Bucharest,
Re: Support letter for Văcărești Wetlands, Bucharest

Wetland Link International (WLI) is a global network of wetland education centres with over 300 members in more than 70 countries. It is run by the UK-based Wildfowl and Wetlands Trust, and has an agreement with the Ramsar Convention to deliver CEPA (Communication, Education, Participation and Awareness) outputs at wetland sites.

WLI’s has several objectives, including to share information and expertise amongst wetland education centres worldwide, to improve the operation of wetland education centres, to lobby for the greater inclusion of communications, education and public awareness (CEPA) programmes at wetlands, and to develop frameworks for subsequent implementation. We have active regional networks in Asia, Europe, the Americas, West Africa, and East-Asia Australasia, and you can see more at our website, www.wli.org.uk.

We first become aware of the Vacaresti wetlands, as the site formed one of the field trips for the Ramsar Conference of the Parties in 2012, which showed it as a great example of a naturally developing urban wetland site. Recent contact from a local volunteer involved with the site, Mr Helmut Ignat, revealed that there are plans to protect the site’s wildlife and to develop education and engagement programmes for local people, and we would like to offer our support for this approach. Cases of wildlife-rich sites in urban areas are rare, and a valuable resource for both people and wildlife in cities.

We have a similar site in west London, which was developed by WWT from former concrete reservoirs, and now attracts around 320,000 visitors every year. Our experience has shown that the site is an extremely popular and respected resource, recognised at local, national and international level. The site adds to the tourism attractions of London, brings financial input to the local area, as well as acting as a focal point for both wildlife and people.

We would urge you to continue your work to protect the site and develop visitor resources, whilst at the same time preserving its wildlife. The site has the potential to be one of the outstanding urban wetland centres of our network, given its location, size and well-developed wildlife value. We could offer our support and advice, gained through WLI’s extensive network of wetland centres, WWT’s nine UK wetland centres and nearly 70 years’ experience of running wetland centres in the UK.



With best wishes,

Mr Chris Rostron

Head of Wetland Link International

Oct 9, 2013

Spațiu verde în București - Văcărești

© Save or Cancel

Pentru discuția de vineri am pregătit câteva imagini care ne arată cât de importantă este zona Văcărești pentru București, în cazul în care ne raportăm la ea ca la un Parc Natural.
Ar putea fi cel mai mare parc din București?




Oct 7, 2013

Parc Natural Văcărești @ Dianei 4



Aseară am montat panourile cu propunerea de amenajare a Parcului Natural Văcărești la Dianei 4, unde le veți putea vedea până duminică 13 octombrie.

facebook.com/event

Oct 4, 2013

Save or Cancel x Igloo

După ce revista National Geographic a publicat un articol amplu despre Delta dintre Blocuri, semnalând publicului existenţa în groapa Văcăreşti din centrul capitalei a unei zone umede întinse – o oază de biodiversitate aproape neverosimilă pentru un mare oraş, atenţia acordată acestui spaţiu a crescut, discutându-se din ce în ce mai ferm despre necesitatea de a-l proteja şi transforma într-un parc natural.



Cristian Lascu, redactorul-şef al revistei, a scris recent într-un editorial: „Reacţia presei a fost foarte favorabilă, televiziunile cele mai importante i-au consacrat reportaje, au apărut mai multe articole în presă. Acestea reflectau dorinţa publicului larg, a ecologiştilor, a urbaniştilor şi cercetătorilor, dar şi a instituţiilor statului, de a consfinţi prin lege ceea ce natura a realizat în 23 de ani de neintervenţie umană: o arie de natură sălbatică de aproape 190 de hectare.” Tot dânsul a subliniat eforturile depuse în ultima vreme de mai mulţi cercetători pentru a realiza un inventar al speciilor de plante şi animale existente în zonă, susţinut de o amplă documentare fotografică realizată de Helmut Ignat, dar şi numeroasele agresiuni care ameninţă eco-sistemul. „Toate acestea vor înceta dacă Groapa Văcăreşti va fi declarată Parc Natural, categoria V, conform prevederilor legale naţionale şi a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Lideri ai unor importante organizaţii de mediu precum RAMSAR şi WWF consideră proiectul un exemplu remarcabil de convieţuire a unei aglomerări urbane cu natura sălbatică. (...) Dosarul cu acest proiect a fost întocmit riguros sub coordonarea d-lui Florin Stoican, tânăr, dar deja experimentat şi competent activist pentru conservarea naturii, şi depus la Academia Română. Grupul de iniţiativă a fost reprezentat de asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, care s-a implicat în ecologizarea şi promovarea zonei, având şi experienţa dobândită în protecţia Deltei Dunării.”




Am aflat cu bucurie că Academia Română a aprobat solicitarea şi urmează să fie făcuţi următorii paşi de către Ministerul Mediului şi alte instituţii guvernamentale, una dintre marile provocări fiind despăgubirea foştilor proprietari ai terenurilor din zonă, care au fost deposedaţi de ele în mod abuziv înainte de 1990.


Apoi, la ediţia din acest an a Street Delivery, am descoperit încântaţi că există deja o frumoasă şi coerentă propunere de amenajare a zonei Văcăreşti, un proiect realizat de Save or Cancel – Cristina Popa şi Andrei Racoviţan. Curioşi să aflăm mai multe detalii, am stat de vorbă cu cei doi despre provocările şi satisfacţiile unui astfel de proiect, despre prezenţa naturii în mediul urban şi despre impactul pe care îl poate avea un spaţiu public susţinut şi creat cu sprijinul societăţii civile.



Viorica Buică: Pentru început, povestiţi-ne cum s-a format biroul Save or Cancel şi apoi cum a ajuns în legătură cu proiectul pentru Parcul Natural Văcăreşti.
Save or Cancel: După o serie de activităţi şi evenimente culturale, în anul 2009 Save or Cancel şi-a setat o nouă direcţie ca reacţie la ceea ce se întâmpla şi continuă să se întâmple cu patrimoniul românesc, cu focus pe Teatrul de vară şi Cinema CAPITOL (mai multe despre acest subiect puteţi citi la pag. 70). Tot o reacţie personală este şi implicarea noastră în demersul de transformare a Gropii Văcăreşti în Parc Natural.



VB: Practic, aţi avut iniţiativa proiectului cu spaţiul abandonat de la CAPITOL când încă eraţi studenţi.
Save or Cancel: Da, ne-a atras atenţia faţada în drum spre facultate, am intrat acolo şi apoi au pornit ideile. A fost prima acţiune civică Save or Cancel, aşa ne-am coagulat ca echipă şi am început să lucrăm împreună. Proiectul încearcă să redea cetăţenilor Bucureştiului un spaţiu de cultură, valoros din punct de vedere arhitectural, printr-o serie de acţiuni şi evenimente cu o durată limitată (s-au desfăşurat timp de două veri consecutive).



VB: Groapa Văcăreşti a fost un subiect despre care s-a scris şi discutat mult în ultimul an, iar iniţiativa de a valoriza acest spaţiu natural spectaculos pentru cetăţeni a strâns în juru-i numeroase asociaţii şi organizaţii. Cum aţi ajuns voi în inima acestei poveşti, cu o propunere de amenajare?
Save or Cancel: Proiectul pentru Parcul Natural Văcăreşti este rezultatul unei munci colective, realizate voluntar de asociaţii, ONG-uri, cercetători ştiinţifici, fotografi şi publicaţii, iar noi ne-am alăturat acestui grup. Fiind vecini cu groapa Văcăreşti, am avut nenumărate ocazii să vizităm locul, să facem poze, să ne plimbăm. În felul acesta, am intrat în contact cu spaţiul, l-am explorat pe cât posibil. Apoi, am văzut articolul domnului Cristian Lascu în National Geographic, în care lansa propunerea de a transforma lacul Văcăreşti într-un parc de mari dimensiuni. Fotografiile lui Helmut Ignat, care prezintă ipostaze nebănuite ale vieţii din zonă, ne-au motivat şi mai mult să ne gândim la o modalitate de conservare şi protejare a ceea ce există deja. Cu toate informaţiile adunate, proiectul a devenit din ce în ce mai interesant şi serios pentru noi.


VB: Propunerea voastră de amenajare, pe care aţi expus-o la Street Delivery anul acesta, a venit într-un dialog cu Cristian Lascu şi cu celelalte asociaţii implicate în proiect?
Save or Cancel: Proiectul încearcă să ţină cont de toate discuţiile, articolele, imaginile, fotografiile şi de studiul istoric la care s-a lucrat. O idee importantă pe care am dorit să o ilustrăm este cea de protecţie a cadrului natural şi a biodiversităţii, concomitent cu deschiderea acestui spaţiu către public.



VB: Dar proiectul vostru va fi folosit ca suport pentru a duce mai departe, până la aprobările finale, iniţiativa de a transforma zona în parc natural sau este vorba strict de o idee?
Save or Cancel: Este în primul rând o sugestie, cum spuneam, proiectul este rezultatul unei munci colective. Gestionarea tuturor informaţiilor despre Groapa Văcăreşti şi valorificarea potenţialul acesteia în oraş ar putea fi tema unui concurs internaţional.



VB: În prezent, se face simţită o mişcare puternică pentru a (re)aduce natura în oraşe.
Save or Cancel: Imaginându-ne că Văcăreşti ar putea intra în acest curent, avem ca model de inspiraţie numeroase exemple, de la parcul Costanera Sur din Buenos Aires la Trin Warren Tam-Boore din Melbourne. Am mai aminti cele 368 de hectare de zone naturale protejate din Helsinki, London Wetland Centre, Mica Amazonie din Nantes, cele 88 de arii natural protejate din Praga, Utterslev Mose din Copehnaga sau Schoneberger Sudgelande din Berlin, ca să ne oprim doar la spaţiul european. Tot în acest sens, interesul Ramsar pentru zona umedă Văcăreşti subliniază potenţialul cadrului natural.



VB: Aici, în Bucureşti, suntem de fapt norocoşi pentru că natura s-a format singură, noi doar avem misiunea sau rolul de a o proteja şi de a o face mai accesibilă oamenilor.
Save or Cancel: Exact. Aş cita din articolul domnului Lascu, care ne atrage atenţia asupra faptului că fiecare perioadă istorică, începând cu domnia lui Carol I, a adus Bucureştiului câte un parc, în timp ce în ultimii 20 de ani spaţiul verde s-a redus. Nu există un alt loc de dimensiunea aceasta în Bucureşti care ar putea fi transformat în parc, iar acest lucru ar aduce fiecărui locuitor câte un metru pătrat de spaţiu verde.



VB: Ca arhitecţi, cum aţi gândit acest parc la nivel urban?
Save or Cancel: La nivelul oraşului, pe latura de sud, se leagă extraordinar de bine cu parcul Tineretului şi, în continuare, cu parcul Carol. Astfel s-ar putea genera un lung culoar verde către zona de sud a oraşului, ceea ce ar fi minunat.



VB: Povestiţi puţin despre intervenţiile pe care le-aţi imaginat în interiorul gropii Văcăreşti.
Save or Cancel: Voi începe cu digul care înconjoară tot spaţiul. Acesta a jucat un rol foarte important de-a lungul timpului, protejând zona. De aceea ne-am gândit că trebuie păstrat şi integrat. În acelaşi timp, din observaţiile de pe teren, am văzut că oferă perspective foarte bune asupra lacului şi atunci am decis să participe activ la crearea parcului prin transformarea lui într-o promenadă.
Pentru un „birdwatcher”, un turn de observaţie e absolut necesar pentru a privi viaţa naturii. Circulaţiile vor intersecta zone umede, zone mlăştinoase, canale, iar aici va fi nevoie de nişte mici poduri care să facă traversările posibile. Aceste elemente ţin de prima etapă de gândire a parcului. Cea de-a doua ţine mai mult de educaţie – dorim să implementăm în parc un centru de cercetare al zonelor umede şi al biodiversităţii, unde profesorii pot veni împreună cu copiii să le vorbească despre acest domeniu, despre natură, despre animale, relaţia om-natură. Pentru aceste activităţi este nevoie de câteva spaţii dedicate. Folosindu-ne de panta naturală a terenului, am putea crea un amfiteatru pentru prezentările din timpul verii.



VB: Este cred un aspect important şi interesant, în prezent şcoala de la noi este foarte mult concentrată la interior. Dacă proiectul ar merge mai departe şi s-ar apropia de implementare, cu ce tip de specialişti v-aţi dori să lucraţi?
Save or Cancel: La Street Delivery am văzut proiectele studenţilor de la Facultatea de Horticultură şi Peisagistică, care ne-au atras atenţia într-un mod foarte plăcut. Încercăm să înţelegem cât mai mult din necesităţile unui parc natural. Momentan este vorba mai ales de o acţiune civică – toţi participanţii s-au afiliat ideii datorită ataşamentului personal faţă de proiect. Cele mai complexe întâlniri au fost până acum la Ministerul Mediului şi la Academia Română, unde s-a prezentat dosarul cu materiale ştiinţifice, iar accentul a fost pus pe biodiversitatea locului.



VB: Aţi prezentat proiectul la Street Delivery şi apoi la Train Delivery, în Gara de Nord. Cum intenţionaţi să-l promovaţi în continuare?
Save or Cancel: Street Delivery este o manifestare care redă spaţiul public bucureştenilor prin implicarea lor directă, ocazie cu care le-am povestit că, tot prin implicarea lor directă, putem stabili o nouă zonă verde în Bucureşti. Am făcut 250 de insigne pe care le-am împărţit în primele două zile, mult mai repede decât ne-am fi aşteptat. Asociaţia Salvaţi Delta a redactat o petiţie, adresată Ministerului Mediului şi Pădurilor, şi întreţin relaţia cu susţinătorii proiectului printr-un cont FB. Noi ne ocupăm mai mult să promovăm proiectul de reamenajare, care, repet, este doar o sugestie. Vrem să discutăm cât de mult posibil cu cetăţenii, să le aflăm punctele de vedere. În luna septembrie vom prezenta proiectul la Bucureştiul Creativ, iar în octombrie vom participa la acţiunea de curăţare a lacului prin proiectul „Let's do it Romania”.



VB: În loc de concluzie, căci proiectul este încă unul deschis cum subliniaţi şi voi, v-aş ruga să ne spuneţi care sunt aşteptările sau dorinţele pentru Văcăreşti în perioada următoare.
Save or Cancel: În primul rând, trebuie identificată modalitatea prin care proprietarii terenurilor vor fi despăgubiţi. Statutul de parc ar constitui o protecţie împotriva intervenţiilor abuzive: defrişări, braconaj, incendii, descărcări de moloz.



VB: Este încurajator faptul că sunteţi tineri şi cu mult entuziasm, poate aveţi un gând, o idee de transmis către ceilalţi arhitecţi tineri din România.
Save or Cancel: Lucrul pe care l-am mai spus colegilor, este că în această meserie trebuie unite cât mai multe forţe care pot crea o mişcare, lucru care lipseşte cu desăvârşire de câteva generaţii. Dacă există o reţea puternică şi dialog, poate chiar am avea un cuvânt de spus în cazul unor proiecte precum Văcăreşti, Capitol, Hala Matache, Roşia Montană.


Interviu realizat de Viorica Buică • Foto: Helmut Ignat • Planuri şi desene: Save or Cancel



Discuție despre Groapa Văcărești @ Dianei 4


Parc Natural Urban Văcărești

A DIFFERENT SPECIES
”When you step down from the edge of the concrete, you exit one world and enter another.”

Pelle Backman
Lecturer at KTH Royal Institute of Technology,
School of Architecture and the Built Environment



Discuție despre Groapa Văcărești
Vineri 11 Octombrie, ora 19:00 @ Dianei 4

Analizând apariția și evoluția Gropii Văcărești, am constatat că, în prezent, acest spațiu abandonat necesită o schimbare.
Pentru că această schimbare se referă la noi toți, ne-am gândit să inițiem o discuție deschisă despre cum ar trebui să privim viitorul Gropii Văcărești.


Câteva idei care au condus către ideea de Rezervație Naturală și care merită dezbătute pe larg:

  • La nivel ințernational există o preocupare intensă pentru a aduce natura în oraș.
  • Este prima dată când mai mult de 50% din populație locuiește în mediu urban.
  • Zonele urbane cresc cu cea mai mare viteză în comparație cu alte tipuri de acoperire a mediului.
  • Contactul cu mediul natural este un component fundamental al complexului de factori ce definesc calitatea vieții.
  • În București suntem norocoși pentru că natura s-a format singură. Noi cum putem să o protejăm și să o facem mai accesibilă oamenilor?
  • Unicitatea acestui loc, Văcărești, este dată atât de biodiversitatea apărută spontan cât și de scara acestuia la nivelul orașului.
  • Nu există un alt teren de dimensiunea aceasta în București care ar putea fi transformat în parc, iar acest lucru ar aduce fiecărui bucureștean câte un metru pătrat de spațiu verde. 
  • Rezervațiile naturale urbane sunt atracții turistice, locuri de recreere și ne dau speranța că o reconciliere între comunitățile umane și viețuitoarele sălbatice poate fi posibilă.”    Cristian Lascu  - National Geographic, Mai 2012
  • Putem stabili împreună o nouă zonă verde în București?

-- later edit:
În urma sugestiilor primite pe pagina de facebook a evenimentului, completăm lista (deschisă, de altfel) ideilor:

  • problema familiilor din Groapa Văcărești - adulți și copii locuiesc în condiții de subzistență, în prezent, în interiorul fostului lac. 
  • terenul propus pentru transformare în parc natural conține suprafețe de teren aflate în proprietate privată. Pentru Sierra Norte de Sevilla Natural Park, Spania, proprietatea privată și protecția conferită de statutul de parc natural funcționează împreună. 


Expoziție: propunere de amenajare

Luni 7 Octombrie – Duminică 13 Octombrie

facebook.com/event



Sep 18, 2013

campania de ecologizare a Gropii Văcărești

Gif realizat cu google historical imagery pentru a scoate in evidenta cum dezvoltarea urbana din jurul
gropii Văcărești (dezvoltare nu tocmai potrivita) a lasat groapa neatinsa, astfel acolo reusind sa se
dezvolte un ecosistem independent. As numi imaginea "groapa traieste".

Comparatie de scara intre groapa Văcăresti și Central Park, New York, imagine pe care as denumi-o
"posibiltatea unei insule" (vezi Michel Houellebecq).




Sâmbătă dimineață, ora 9:00, Lets do it Romania organizează campania de ecologizare a Gropii Văcărești.
Pentru a înțelege de ce ar fi bine să susținem această mișcare, Ciprian Rășoiu a realizat aceste două imagini care ne arată evoluția în timp și dimensiunile gropii Văcărești.



credite: Google / Ciprian Rășoiu / prician.tumblr.com





Parc Natural Văcăreşti - Pelle Backman



În primăvară am cunoscut un grup de profesori și studenți ai facultății de arhitectură din Stockholm. Ei au ales ca destinaţie a excursiei de studiu Bucureştiul. Astfel am avut ocazia să vizităm împreună Groapa Văcăreşti. În ciuda frigului și a ploii am discutat pe lung importanţa biodiversităţii in cadrul urban.

Ca urmare, Pelle Backman ne-a scris câteva gânduri care ilustrează foarte frumos calităţiile locului.




A DIFFERENT SPECIES

All places have their monuments, their Eiffel Tower or pyramid. Bucharest has the Casa Poporului. Lake Văcăreşti is another kind of monument. It also has a more modest operating budget.
Lake Văcăreşti is not really a lake. It was supposed to become one in the early eighties along with other mastodont schemes of that era. A concrete and soil perimeter wall some five km around was built to close the 180 hectares and the entire neighbourhood inside and a 16th century monastery was demolished. The project faltered – leakage lead to flooding of the surrounding areas and the whole idea was abandoned. Seemingly the city was left with a big void. 
In the meantime a slow metamorphosis begun. The lake attempt turned the area into a wetland. Largely undisturbed by human activity, it could transform into a haven for a rich and diverse wildlife. The area is now a thriving and stable ecosystem of its own and home to some ninety species of birds as well as foxes and ferrets, otters and other animals. 
New constructions are often based on discovery, on the ability to recognize what lies in front of you. Inventions rarely come straight out of an inventors mind. The beauty of Văcăreşti lake project is that it already is there for us to enjoy. It is a gift to the city.An incredibly intricate ecosystem has already been created. What needs to be done is to understand this and protect it from destruction. 
Although full of reconquered nature and wildlife the site is unmistakably urban. The concrete boundary heightens the impact of what it holds inside. It fits marvelously into a forward-looking citys future. As land art it is already a masterpiece.
When you step down from the edge of the concrete, you exit one world and enter another. Here and there, traces of somebodys garden, brick walls and foundations can be found. The resulting landscape is both eerie and beautiful – a sort of Mad Max meets David Attenborough. It is a new breed - a typology of its own, it is wild in the truest sense of the word. It is a ruin containing other ruins overgrown with true wilderness. This is the place to watch rare birds but it is also the place to watch ourselves, what we have done and imagine what we are able to do. 
I hope with all my heart that this unique and magnificent place may be kept like it is and allowed to grow and live as a part of Bucharest through all coming economic ideas and political systems.

Pelle Backman
Lecturer at KTH Royal Institute of Technology,
School of Architecture and the Built Environment





Sep 5, 2013

Save or Cancel x Igloo

Parc Natural Văcărești

Teatrul de vară și cinematograf CAPITOL

În ultimul număr al revistei, Igloo a publicat interviul pe care l-am avut cu Viorica Buică despre Parcul Natural Văcărești și implicarea noastră în acest proiect, iar impreună cu Reka Țugui și Șerban Bonciocat am colaborat la relizarea unui mateial despe Teatrul de vară și cinematograf CAPITOL.
Vă invităm să parcurgeți materialele și să ne spuneți părerile voastre.

Această ultima parte a interviului cred ca se potrivește perfect cu starea și reacția prietenilor, colegilor & co.
VB: Este încurajator faptul că sunteți tineri și cu mult entuziasm, poate aveți un gând, o idee pentru ceilalți arhitecți tineri din România.
Save or Cancel: Lucrul pe care l-am mai spus colegilor, este că în această meserie trebuie unite cât mai multe forțe care pot crea o mișcare, lucru care lipsește cu desăvârșire de câteva generații. Dacă există o rețea puternică și dialog, poate chiar am avea un cuvânt de spus în cazul unor proiecte precum Văcărești, Capitol, Hala Matache, Roșia Montană. - Igloo # 139 - 140, pg. 7


Sep 2, 2013

uBIc - Hidden Track





uBIc - Hidden Track playlist

01. Anja Schneider, Elif Bicer - Stay quiet (dub version)
02. Norman Zube - Aivioli (Hanne & Lore remix)
03. Super flu, Andhim - Scuzzlebutt (original mix)
04. Deniz Kurtel, Soul Clap ft. Navid Izadi - Safe word (original mix)
05. UMEK, Groovebox  - Cause and effect (original club mix)
06. Okabi -  Mossi Mossi (original mix)
07. Paolo Rocco - Mind F_ck (Original Mix)
08. Thomas Schumacher - Electric ballroom (original mix)
09. Jackathon Jams ft. Jesse Perez & Jimmy Edgar - Interracial Booty Calls
10. Alex Marcu - Buimac (Andrea Greco Remix)
11. Andrea Greco - Alchool (Original Mix)
12. Purple Disco Machine - My House (Original Mix)
13. Moodymann -  Warnin
14. Savage Skulls - Caravan