Aug 12, 2016

Henrieta Gibory Delavrancea, printre primele femei arhitect din România



După ce săptămâna trecută am vorbit despre Nicolae Nenciulescu, arhitectul Teatrului de vară Capitol, continuăm seria de articole despre oamenii care au imaginat ansamblul de patrimoniu Cinema / Teatrul de vară Capitol, pe parcursul istoriei sale, cu Henrieta Delavrancea, un arhitect român și una dintre primele femei admise la Școala Superioară de Arhitectură din București. Henrieta fost printre cele mai cunoscute femei arhitect din România și un reprezentant important al curentului modernist în arhitectură românească.



Henrieta și-a adus contribuția și la Cinema Capitol. În 1938 ea a refăcut fațada, până atunci eclectică, tipică pentru bulevardul Hausmannian, a cinematografului Capitol de pe Bulevardul Elisabeta 14, actual 38, și foyerul de la intrare. Fațada a suferit diverse agresiuni pe parcursul timpului iar sistemul de afișaj pentru posterele de film, inedit în perioada interbelică, acum nu mai este funcțional.








Însă cariera Henrietei nu s-a limitat la Cinema Capitol. De mică, deoarece familia ei era compusă din membri înalți ai societății și tatăl ei, Barbu Ștefănescu Delavrancea, era atât politician cât și scriitor, Henrieta a crescut înconjurată de cultura bucureșteană. Ea a făcut primele studii în particular pentru ca apoi să urmeze cursurile Școlii Superioare de Arhitectură din București pe care le întrerupe în timpul războiului când se înrolează ca infirmieră voluntară. Studiile le reia în 1924 și va absolvi în 1927.
Prima construcție proiectată de Henrieta a fost propria casă în 1925 pe strada Mihai Eminescu, însă devine recunoscută pentru construcțiile de la Balcic unde combină stilul balcanic cu elemente de arhitectură internațională. Printre cele 22 de imobile proiectate se numără și casa poetului Ion Pillat, Vila Lupoaicei, Casa Ghiul Serai, Casa Iunian, Casa Eliza Brătianu, Casa Moșescu. Pavilionul de ceai și renovarea pavilionului grănicerilor de la Palatul Regal intră de asemenea în portofoliul Henrietei. Alte lucrări importante ale Henrietei sunt: Conacul Eustațiu Stoenescu din Drăghiceni, Casa Cantunari, Casa Prager, Casa Arapu, Casa Vâlcovici, palatul prințului Nicolae din Snagov, Consulatul Franței din București. De asemenea, Henrieta a proiectat și clădiri de interes public din București: Institutul de Igienă și Sănătate, Institutul de Oncologie, Spitalul Fundeni, Spitalul Filantropia, Halele Obor.
În timpul comunismului, pentru că practica privată a fost interzisă și arhitectura a devenit controlată de stat, a lucrat timp de 19 ani pentru Colectivul de proiectare din cadrul Ministerului Sănătății și pentru Institutul Proiect București.

Neoanele cinematografelelor de pe bulevardul Elisabeta - Cinema Capitol este ușor de recunoscut datorită semnalului luminos

Activitățile care aduc în lumină ansamblul Cinema / Teatrul de vară Capitol anul acesta fac parte din campania inițiată de Save or Cancel care are ca scop conștientizarea și sensibilizarea publicului față de situația actuală a patrimoniului național. Proiectul este unul dintre cele 11 selectate în Acceleratorul de Idei, un apel deschis pentru inițiative care pot aduce un aport pozitiv la viața orașului prin colaborări, schițând felul în care acesta ar arăta dacă ar deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Open call deschis până pe 14 August!

text de Vlad Dumitrescu


„Proiect cultural produs în cadrul candidaturii București 2021_Orașul In-Vizibil”


No comments:

Post a Comment